IMSP CMP Nisporeni
home mail network
minister

Orele de lucru

Orele de lucru:
luni-vineri 8:00-16:30
sâmbăta 8:00-12:00
duminica zi liberă
Telefoane de contact:
Medic Şef 373( 264) 23081
Anticamera 373( 264) 23081
Fax 373( 264) 23081
E-Mail: nisporeni@cnsp.md
Consultant  
PR consultant  
Web admin  

 

Pagina de Start

medic

 Centrul de Sănătate Publică Nisporeni

 

Noutati
Data: 2012-05-10
Recomandăripentru protecţia sănătăţii în condiţii de temperaturi caniculare
           Vremea caniculară poate afecta grav starea sănătăţii, constituind adesea factori agresivi care dereglează întregul echilibru al organismului, declansînd la multe persoane stări de stres, astenie fizică şi nervoasă, migrene, moleşeală, insomnii, surmenaj fizic şi intelectual, leşin, deshidratare, oboseală generală, arsuri etc. Căldura este mai greu de suportat în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate; dacă sunt temperaturi ridicate atît ziua, cît şi noaptea pentru mai mule zile consecutiv; cînd umiditatea aerului este ridicată.
Recomandări generale pentru comportamentul
populaţiei pe durata caniculei sunt:
·              De a evita pe cît posibil expunerea prelungită la soare între orele 11 – 18.
·              De a purta pălării de soare, haine cu mîneca lungă, din fibre naturale, de culori deschise;
·              De a preveni pierderile de apă şi substanţe minerale prin consumarea a cel puţin 3 litri de lichide pe zi apă minerală sau potabilă, care nu vor fi consumate prea reci. Se mai recomandă de a consuma infuzii (ceaiuri) la temperatura camerei din muşeţel, sunătoare, urzici (dispare senzaţia de sete).
·              În afară de lichidele propriu-zise se recomandă consumul cît mai mult al fructelor şi legumelor proaspete (mai ales crude), ca fiind o sursă importantă de vitamine şi substanţe minerale importante organismului în timpul caniculei, de asemenea, dispare senzaţia de sete continuă, datorita efectului treptat de eliberare a apei din produsele vegetale.
·              Alimentaţia trebuie să fie variată şi preferabil de a se consuma alimente uşoare şi proaspete, cu valoare calorica mică, evitînd pe cît posibil alimentele bogate în grăsimi.
·              A exclude consumul băuturilor alcoolice, chiar şi a berei, de cafea şi a băuturilor foarte reci.
·              De evitat eforturile fizice susţinute în perioada zilei, cînd temperatura atinge valorile maxime.
·              De a face duşuri frecvente cu apă la temperatura moderată.
În locuinţe:
·              De reglat aparatul pentru aerul condiţionat, astfel, încît temperatura să fie cu 5 grade mai mică decît temperatura din exterior.
·              Ventilatoarele nu trebuie folosite, dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade ºC.
·              Pentru a limita efectele caniculei, ferestrele expuse la soare trebuie închise, iar jaluzelele sau draperiile trase.
·              Ferestrele vor rămîne închise, în timp ce temperatura exterioară este mai mare decît cea din locuinţă şi vor fi deschise seara tîrziu, noaptea şi dimineaţa.
·              De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială sa fie menţinută la intensitate scăzută şi aparatele electro-casnice să fie utilizate pentru perioade mai scurte.      

Pentru copii şi familiile lor
·              De a da copilului să consume cît mai des lichide proaspete, chiar dacă acesta nu le cere.
·              Niciodată copilul nu trebuie lăsat fără supraveghere, chiar pentru perioade scurte de timp, în maşini sau în încăperi prost ventilate.
·              De a avea permanent rezerve de apă în cantităţi suficiente, în cazul unei deplasări.
·              De a evita plimbările copilului pînă la un an în perioada de caniculă.
·              Nu se recomandă scăldatul în apă rece.
·              Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie din fibre naturale, de culoare deschisă.
·              În instituţiile pentru copii, activităţile se vor organiza în pavilioane, evitînd acţiunea directă a radiaţiei solare.
·              Alimentarea copiilor va include legume, fructe, sucuri naturale şi decocturi din plante.
 
 
 
 
 
 
Serviciul de presă al Centrului de Sănătate Publică Ns
 
 
Data: 2012-04-25
Căpuşele – vectorii unor maladii periculoase

 
                Căpuşele – gen de artropode parazite care se înfig în pielea animalelor, păsărilor, rozătoarelor şi omului şi se hrănesc cu sângele acestora.
Căpuşele sunt larg răspândite în toate ţările lumii, inclusiv  în RM, fiind cunoscute peste 60 specii. Multe specii de căpuşe sunt vectorii unor boli infecţioase, ca tularemia, febra Q, encefalita acariană, borelioza Lyme.
                 Menţionăm, că conform datelor CNSP portajul de borelii (agentul cauzal al bolii Lyme) la căpuşe este înalt şi constituie 17,9% în a.2009, 36,4% -a.2010 şi 28,5% - a.2011. Este înaltă şi morbiditatea populaţiei prin această boală, în aa.2010-2011 s-au înregistrat 117 şi respectiv 171 cazuri de boală.
                Păstrând în sine virusuri, bacterii, riketsii mulţi ani la rând şi transmiţându-le altor generaţii, căpuşele se prezintă nu numai  ca vectori, ci şi ca rezervor de agenţi cauzali ai bolilor infecţioase în natură.
                Căpuşele aşteaptă „jertfa” în păduri, făşii forestiere, parcuri, zone de odihnă a populaţiei, încăperi pentru animale, pe păşuni, fiind foarte active primăvara şi toată perioada caldă a anului.
                După ce căpuşa s-a agăţat pe animale sau om, ea migrează spre regiunile cu piele fină, abundent vascularizată, la om-de obicei regiunea gambei, gâtului, toracelui. Aparatul bucal al căpuşei este bine adaptat pentru  înţepat şi supt, blocându-se în locul ales şi disblocându-se doar după o saturare completă cu sânge, ce poate dura până la 6-8 zile.
                Muşcătura de căpuşă poate rămâne deseori neobservată. Uneori are loc o iritare a pielii, prezentând un disconfort şi o premisă spre examinarea mai minuţioasă a tegumentelor spre depistarea căpuşei.
                În cazul depistării căpuşei se vor depune eforturi spre înlăturarea inofensivă a acesteia, deoarece la înlăturarea necorectă ( strivirea căpuşei ) este posibilă pătrunderea conţinutului intestinal în microfisurile pielii cu risc de molipsire de unele boli infecţioase.
                Extragerea căpuşei din piele se va efectua în mănuşi cu o pensetă, care va fi aplicată cât mai aproape de capul căpuşei. Locul aflării căpuşei, cât şi muşcăturii se spală cu apă şi săpun şi se prelucrează cu tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%. Dacă nu se reuşeşte înlăturarea căpuşei (capul acesteia) este necesară adresarea operativă la medicul de familie.
                Adresarea la medic este oportună şi în cazul când apar unele semne clinice de boală – afecţiuni dermatologice (eritem), febră moderată, slăbiciuni, cefalee, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali.
                Pentru a diminua numărul de căpuşe este oportun de creat condiţii nefavorabile pentru supravieţuirea lor-prin amenajarea zonelor de odihnă şi agrement, interzicerea aflării animalelor şi plimbării câinilor în aceste zone, de asemenea îndepărtarea frunzelor căzute, cosirea joasă a ierbii, tăierea şi curăţarea raţională a tufarilor şi vegetaţiei înalte.
                În cazul aflării la odihnă în sânul naturii e necesar a examina periodic tegumentele pentru a observa cât mai repede căpuşa.
                La efectuarea diferitor lucrări agricole în livezi, grădini, la vile şi a. se va folosi îmbrăcăminte de culori deschise (pentru a observa căpuşa agăţată).
                Este binevenită folosirea cămăşii cu mânici lungi; ciorapii se vor ridica deasupra pantalonilor lungi, capul va fi acoperit. Folosirea diferitor repelenţi este oportună.